Pasiunea pentru proiecte Erasmus+ – deși am povestit puțin despre asta în articolul despre călătorit cu puțini bani, m-am gândit ca astăzi să dau puțin mai multe detalii din culise, pentru că blog-ul este despre experiențe povestite, ca să vedeți cum apar oportunitățile. Ține de noi dacă le vedem sau nu.
Pură întâmplare sau noroc maxim?
(articol de parcurs în 3 minute)
cred că a fost puțin din ambele…
Chiar e o poveste interesantă:
Ajuns acasă, târziu, după ceva cursuri la facultate și voluntariat după aceea, am văzut un anunț pe grupul de Facebook al orei de engleză. Fiind la Info, mulți pun această materie undeva la secțiunea diverse. În anunț era doamna profesoară, pe care abia o cunoscusem de câteva săptămâni. Avea nevoie de ajutor să realizeze un afiș, pentru o activitate în afara orelor.
Recompensa? Cel mai bun afiș primea un 10. Sigur, mi-au sclipit ochii și pentru 10, dar și la „afiș” (că doar am avut propriul eveniment, nu?) sau la „în afara orelor” (că doar așa te descoperi, corect?). Zis și făcut, deschid Paint-ul, copy-paste o imagine de pe Google, un font drăgut, trimit email-ul, iar a doua zi dimineață primesc răspuns…
„Mădălin, afișul tău este cel mai bun. Îți mulțumesc, te voi lua cu mine în Erasmus în Turcia și Grecia, în semestrul al II-lea”. Despre asta-i vorba, să ajuți, iar un sfat important aici ar fi să încercați să lucrați cu profesorii și în afara orelor, că sigur ai ce învăța de la ei și experiența lor de viață.
Ajunși acolo, în proiect…
Într-o perioadă pe care o pot numi, cu siguranță, cea mai aglomerată din viața mea, am descoperit oameni senzaționali, locuri de poveste, am trăit clipe de bucurie la serile culturale și la activitățile de învățare non-formală.
Să fii singurul care se întoarce acasă cu un steag al Croației, de trei metri, semnat de toți participanții, cu urări de revedere, e un lucru ce-mi va rămâne în suflet pentru totdeauna. Aceste experiențe au evoluat prin și mai multe plecări, reușind să cunosc personal organizatorii de proiecte Erasmus+ din Europa, pe care i-am invitat să mă aibă partener, prin Asociația Moldavia.
Astfel, mi-am propus să ofer aceste experiențe, de care eu am beneficiat, și tinerilor din Iași și cred că suntem pe drumul cel bun (că doar am trimis deja numeroși tineri în Portugalia, Spania, Turcia, Germania și lista continuă) – proiectele le postăm și pe grupul de Telegram, de la finalul articolului.
Întrebările existențiale…
Sigur, de la momentul în care am fost anunțat doamna profesoară de engleză că voi merge în Erasmus, până să ajung efectiv acolo, au fost două momente importante, grele, ce trebuiau depășite…
Ce faci când părinții nu te lasă să pleci din țară, să zbori cu avionul și să lipsești de la ore?
Ce faci când trebuie să-ți plătești tu biletele de avion, ulterior fiind rambursate?
Soluția mea a fost o combinație nebună: am pus bani deoparte de la bursă, că doar am zis că nu scap șansa asta, așa că mi-am cumpărat biletele în secret, cu ajutorul doamnei profesoare și membrilor echipei. Mi-am făcut pașaport singur. Am obținut invitație oficială, să motivez absențele, discutând înainte cu fiecare profesor. Deci puneți accent pe inteligență emoțională (pentru relația cu părinții) și pe educație financiară (cât mai devreme).
Ți-a fost de ajutor articolul despre dragostea pentru proiecte Erasmus+?
MĂ POȚI SUSȚINE
verificând cărțile care merită,
făcând o DONAȚIE pe PAYPAL sau
alăturându-te grupului de oportunități de călătorit,
astfel continui să îți ofer informații GRATIS.
