Cum am strâns primii bani? – păi, fără a vorbi despre tradiționala metodă de sărbători, cu uratul și colindatul rudelor, m-am gândit să vă povestesc puțin azi despre cum am strâns primii bani, cam în perioada liceului. Nu e așa de complicat, deci cu puțin efort schema merge sigur și acum. Vezi mai jos pas cu pas.
Câți dintre voi aveți un telefon în buzunar?
(articol de parcurs în 5 minute)
atunci poți vinde fără probleme câte ceva…
1. M-am uitat prin casă la ce ocupă loc degeaba.
Ideea aici e simplă: mereu am vrut să scap de lucrurile care adună praf prin casă sau ocupă spațiu, dar credeam că dacă pentru mine n-au valoare, n-au nici pentru altcineva. Nu-i chiar așa. Chiar în perioada aceea, de toamnă, țin minte că părinții mei au făcut rost de o pereche de ghete, stil militar, de pe undeva. Mai mult, au primit și un fel de costum, alb, lung, habar n-aveam ce e.
Le-au depozitat în balcon… și la un moment dat mă întreabă pe mine: „N-ai vrea să le vinzi? Că n-avem ce face cu ele. Nu găsești tu un prieten pe internet?”. Bineînțeles că am spus nu… du-te, băi, de aici, cine ar cumpăra așa ceva?!
M-au mai rugat de vreo 2-3 ori… până când într-o zi m-am decis să cercetez puțin cele 2 obiecte, perechea de ghete și costumul ciudat. Din câteva căutări pe Google, am găsit că OLX ar fi locul unde lumea vinde des, așa că mi-am instalat aplicația și am început să caut articolele respective.
Aveam să-mi dau seama că obiectele mele costau mai mult de 2 lei…
2. Am căutat anunțuri cu obiecte similare.
Practic, am găsit alte anunțuri cu obiecte apropiate de ce aveam eu în față: o pereche de bocanci din piele, în stil militar, înalte, cu o etichetă de autenticitate (parcă nu erau produse în China) și mărime aprox. 40, alături de un costum de ski, întreg, de fete, cu diverse imprimeuri, straturi protective și buzunare ascunse.
Tot așa am aflat cam ce preț aveau… undeva la 250-300 lei bocancii, iar costumul de ski pe la 700 lei, doar că pozele acelor anunțuri erau făcute neglijent, fără prea mult efort, așa că…
3. Le-am pozat cât mai profesionist posibil.
Atunci eu aveam un Huawei P9Lite, nici măcar versiunea de azi a acestuia, dar important era că avea cameră foto. Bun, am ales o zi extrem de luminoasă și m-am dus în balcon, să am pereții albi în spate.
Am luat obiectele mele și le-am pozat pe toate părțile, din toate unghiurile și în toate pozițiile, să pară cât mai profesionist, ca atunci când dai swipe la pozele de pe eMag. Bine, am uitat să spun că le-am lustruit așa oleacă, să se vadă că sunt în stare bună (cum chiar erau, de altfel).
Pozele n-au ieșit senzațional… inițial, dar după câteva retușuri într-o aplicație pe telefon, mai că îmi părea rău că le vând la ce culori vii vedeam în fotografii. Despre cum faci fotografii bune am vorbit cu Flo pe blog – click aici.
4. Am postat anunțurile.
În descriere am ales să fiu foarte detaliat, tocmai pentru a arăta posibililor cumpărători că nu sunt niște obiecte contrafăcute sau deterioritate, ci au niște atuuri și caracteristici interesante, pe care le-am pozat și mai aproape.
Am explicat și motivul vânzării (că nu le folosesc), cum livrez (personal în Iași sau prin curier în țară, deși eu nu am mai avut treabă cu un curier în viața mea până atunci) și că pot fi găsit prin mesaje pentru negocieri.
5. Am așteptat, dar nu prea mult.
Încă mai poți posta anunțuri gratuite, așa cum erau și atunci (acum mai bine de 5 ani). Nu mi-a venit să cred… dar ghetele le-am dat în aceeași zi, la Vatra Dornei, iar costumul de ski la București în câteva zile. Sigur, Fan Courier s-a ocupat de restul detaliilor…
A fost amuzant cum m-am dus eu cu ghetele la Fan Courier, fără să fie impachetate în vreun fel. Stătusem ceva timp la coadă și când ajung în față… hopa, da’ cutia, pachetul? M-a pus să revin cu ele… așa că am ieșit, am luat un scoci de la non-stop, apoi am găsit o cutie abandonată într-o curte apropiată, în care am pus bocancii într-o pungă, să nu îi pătrundă apa sau altceva la transport.
Ulterior am învățat să impachetez cât mai bine, să dau poză înainte de trimitere, să cer o confirmare telefonică, să negociez și să fac poze cât mai luminoase. Poate într-un articol viitor o să vă spun ce am făcut cu banii, dar cert e că după am reușit să mai vând telefoane, alte ghete, tricouri, bluze de firmă din second-hand-uri, haine militare, o bicicletă, un binoclu sau diverse cărți.
6. Așadar, e greu? Dacă nu, ce vinzi mâine?
Ți-a fost de ajutor articolul despre cum am strâns primii bani?
MĂ POȚI SUSȚINE
cumpărând cărți care merită,
poți face o DONAȚIE pe PAYPAL sau
alăturându-ne grupului de oportunități,
astfel continui să îți ofer informații GRATIS.